Inteligenţa artificială divide analiştii: optimism justificat sau exuberanţă speculativă?

În cei trei ani care au trecut de la începutul ascensiunii inteligenţei artificiale, piaţa acţiunilor din Statele Unite ale Americii a oferit investitorilor unele dintre cele mai bune randamente, dar a şi ajuns la unul dintre cele mai ridicate grade de concentrare din ultimele decenii. Cu toate acestea, la nivelul Wall Street-ului nu există un consens cu privire la faptul dacă această evoluţie reprezintă o bulă speculativă, cât timp mai poate continua şi ce anume i-ar putea pune, în cele din urmă, capăt, conform unui articol publicat la începutul acestei săptămâni de MarketWatch şi preluat de Morningstar.

Este pariul pe inteligenţa artificială cea mai importantă poveste de creştere a profiturilor din ultimele decenii sau cea mai concentrată bulă speculativă de după anul 2000? Aceasta este întrebarea care domină dezbaterile de pe Wall Street.

• BCA Research: ”Marjele sunt mai puţin sustenabile decât par, iar evaluările includ deja în preţ un scenariu optimist, lăsând foarte puţin loc pentru surprize”

Peter Berezin, economist-şef al BCA Research şi Arthur Budaghyan, director al departamentului de macroeconomie şi strateg-şef pentru pieţele emergente, au o perspectivă pesimistă, bazată pe convingerea că piaţa bursieră americană se află în plină bulă a profiturilor, scrie MarketWatch.

”Deşi profiturile sunt, fără îndoială, solide, marjele sunt mai puţin sustenabile decât par, iar evaluările includ deja în preţ un scenariu optimist, lăsând foarte puţin loc pentru surprize”, au spus Berezin şi Budaghyan, conform sursei menţionate.

În opinia lor, evaluările acţiunilor par excesiv de ridicate după aproape orice criteriu. ”Dacă marjele de profit ar fi ajustate la nivelurile din 2019, indicele S&P 500 s-ar tranzacţiona în prezent la un multiplu de 27 al profiturilor estimate pentru următoarele douăsprezece luni, peste recordul de circa 26,5 atins în martie 2000”, au spus strategii BCA Research.

Chiar şi fără companiile din tehnologie şi sectorul financiar, restul pieţei bursiere nu poate fi considerat ieftin. Potrivit datelor compilate de BCA Research, acţiunile se tranzacţionează la un raport preţ/profit (P/E) de 26, bazat pe profiturile din ultimele 12 luni, deşi profiturile au avansat cu doar aproximativ 3% în ultimii doi-trei ani, scrie MarketWatch.

• Peter Berezin: ”Cred că, în cele din urmă, inteligenţa artificială va ajunge să fie asemănătoare electricităţii”

În ceea ce priveşte investiţiile masive în inteligenţa artificială - în condiţiile în care marile companii de tehnologie şi furnizorii de infrastructură cloud (hyperscalers) investesc sute de miliarde de dolari în centre de date, cipuri specializate, reţele electrice şi modernizarea infrastructurii energetice -, Berezin şi Budaghyan susţin că aceste cheltuieli uriaşe de capital generează profituri, dar erodează fluxurile de numerar, conform MarketWatch.

”Fiecare cip vândut se transformă în venituri şi profit pentru compania care îl produce, iar furnizorii de infrastructură cloud care cumpără aceste cipuri contabilizează achiziţia drept cheltuială de capital (capex), nu drept cheltuială operaţională. În consecinţă, profiturile raportate cresc, fără ca această creştere să fie însoţită de o majorare similară a fluxurilor de numerar”, au spus ei.

”Cred că, în cele din urmă, inteligenţa artificială va ajunge să fie asemănătoare electricităţii. Va face companiile mai eficiente, însă nu le va face neapărat şi mai profitabile, atât timp cât toată lumea va avea acces la această tehnologie”, a declarat Berezin, citat de MarketWatch.

• BCA Research: ”Ne aşteptăm ca, în următoarele două trimestre, piaţa să fie surprinsă de cât de mulţi bani generează, în realitate, aceste cheltuieli de capital”

Juan Correa, director al departamentului de dezvoltare a portofoliilor din cadrul BCA Research şi Noah Weisberger, director al departamentului de acţiuni, sunt optimişti în ceea ce priveşte pariul pe inteligenţa artificială. Ei consideră că piaţa puterii de calcul este ”deficitară, nu saturată”, că randamentul cheltuielilor de capital este ”subestimat, nu supraestimat” şi că profiturile solide nu se regăsesc doar în cazul câtorva companii asociate, de regulă, cu boom-ul inteligenţei artificiale, scrie MarketWatch.

Conform BCA Research, valoarea comenzilor în aşteptare ale marilor furnizori de servicii cloud a crescut cu circa 750 de miliarde de dolari doar în ultimele două trimestre, ceea ce indică faptul că cererea continuă să depăşească semnificativ capacitatea industriei de a livra.

În pofida temerilor investitorilor privind evaluările ridicate ale acţiunilor, Correa şi Weisberger susţin că marile companii de cloud sunt tranzacţionate, de fapt, la cele mai atractive evaluări din ultimul deceniu, în vreme ce rentabilitatea investiţiilor lor continuă să se îmbunătăţească, conform sursei menţionate.

Tarifele de închiriere pentru cele mai noi generaţii de unităţi de procesare grafică (GPU) au crescut pe parcursul acestui an, valoarea contractelor de servicii cloud aproape s-a dublat, raportată la fiecare megawatt, faţă de acum un an, profitul operaţional înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) raportat la numărul de angajaţi a crescut puternic, iar profiturile generate de activităţi din afara businessului principal de cloud - precum câştigurile Meta din publicitatea bazată pe inteligenţă artificială şi revenirea Google Search - înregistrează, la rândul lor, o creştere rapidă, mai scrie MarketWatch.

”Ne aşteptăm ca, în următoarele două trimestre, piaţa să fie surprinsă de cât de mulţi bani generează, în realitate, aceste cheltuieli de capital”, au spus ei, conform sursei menţionate.

Dezbaterea nu este dacă inteligenţa artificială reprezintă un fenomen real sau dacă transformă economia americană prin schimbarea fundamentală a productivităţii companiilor, a modului în care este alocat capitalul şi a pieţei muncii, ci priveşte momentul: cât timp vor mai putea investiţiile în inteligenţa artificială să menţină încrederea pieţei, în pofida îndoielilor investitorilor, şi cât de violent va reacţiona piaţa atunci când va veni, în cele din urmă, momentul adevărului, mai scrie MarketWatch.

”Pariul pe investiţiile de capital se va încheia, la un moment dat, iar deznodământul va fi, cel mai probabil, dur. Însă, deocamdată, fundamentele economice şi factorii favorabili vor continua să prevaleze. Principala preocupare a taurilor (n.r. optimiştilor) nu este o recesiune sau o prăbuşire a profiturilor, ci comprimarea multiplilor de evaluare”, au spus Correa şi Weisberger, citaţi de MarketWatch.

• Evaluarea de 1,75 trilioane de dolari a SpaceX la momentul listării era de peste două ori mai mare decât valoarea sa intrinsecă, conform analiştilor Morningstar

Scepticii văd o bulă speculativă, susţinând că extinderea infrastructurii pentru inteligenţa artificială urmează un tipar istoric de investiţii excesive în tehnologii noi. La fel ca în cazul căilor ferate şi al internetului înaintea sa, este posibil ca boom-ul AI să se îndrepte către o prăbuşire inevitabilă, conform unui articol apărut în prima parte a acestei luni, semnat de Dan Lefkovitz, strateg la Morningstar Indexes.

Oferta publică iniţială a SpaceX din iunie a fost invocată drept un posibil semn al exuberanţei speculative din piaţă. În opinia analiştilor de acţiuni ai Morningstar, evaluarea companiei la 1,75 trilioane de dolari la momentul listării era de peste două ori mai mare decât valoarea sa intrinsecă, ceea ce reflectă ”apetitul ridicat al investitorilor pentru companiile din domeniul infrastructurii AI”, scrie Morningstar.

De menţionat că majoritatea pesimiştilor nu contestă faptul că inteligenţa artificială este o realizare remarcabilă, ci pun sub semnul întrebării evaluările companiilor şi măsura în care randamentele vor justifica nivelul ridicat al investiţiilor, mai notează sursa menţionată.

OpenAI, dezvoltatorul ChatGPT, a înregistrat pierderi de 7 miliarde de dolari în primul trimestru al anului 2026. Compania cheltuieşte circa 2,22 dolari pentru a genera un venit de doar 1 dolar, potrivit unei analize realizate de PitchBook, mai scrie Morningstar.

De menţionat că, la nivel mondial, nu există o medie oficială privind timpul până la care o companie ajunge la pragul de rentabilitate (break-even) deoarece acest lucru depinde foarte mult de industrie, modelul de afaceri şi de finanţare.

Potrivit Capital Efficiency Index 2026, realizat pe un eşantion de 1.000 de startup-uri finanţate prin venture capital (capital de risc), timpul median până la atingerea profitabilităţii este de 4,2 ani.

Totuşi, estimarea nu este pe deplin relevantă pentru OpenAI, deoarece se bazează pe startup-uri obişnuite finanţate prin venture capital, în timp ce OpenAI operează într-un domeniu cu investiţii excepţional de mari în infrastructură şi putere de calcul, urmează o strategie de creştere accelerată înaintea profitabilităţii şi are un model de finanţare atipic chiar şi în ecosistemul VC.

Dan Lefkovitz, strateg la Morningstar Indexes, mai puncteză că modelele AI mai ieftine dezvoltate în China reprezintă o ameninţare pentru cele din Statele Unite, amintind de lansarea DeepSeek de la începutul anului 2025, care a declanşat un val de vânzări în rândul acţiunilor companiilor tehnologice americane.

Strategul subliniază că viitorul inteligenţei artificiale este incert şi imposibil de prezis cu exactitate. ”Pe de o parte, există previziuni potrivit cărora săptămâna de lucru s-ar putea reduce la doar 15 ore sau chiar că munca, aşa cum o cunoaştem astăzi, ar putea dispărea. Pe de altă parte, persistă probleme precum conţinutul AI de slabă calitate şi aşa-numitele «halucinaţii» ale modelelor de inteligenţă artificială. La acestea se adaugă preocupările legate de impactul asupra mediului, precum şi obstacolele de natură juridică, legislativă şi de reglementare. În plus, noile tehnologii au nevoie, de regulă, de timp pentru a deveni profitabile. Din perspectivă istorică, cele mai mari beneficii au revenit utilizatorilor, nu companiilor care au dezvoltat tehnologia”, spune Lefkovitz.

• Kim Young-ik: ”Aceste crize au avut loc în contexte economice diferite, însă au avut un element comun esenţial - inovaţiile tehnologice erau reale, însă optimismul excesiv”

Răspândirea unor tehnologii noi, capabile să transforme lumea, şi spargerea bulelor speculative sunt două lucruri diferite. Problema nu este dacă tehnologia este revoluţionară, ci dacă aşteptările privind viitorul ei au devenit exagerate, spune Kim Young-ik, profesor asociat la Universitatea Hanyang din Seul, într-un interviu publicat la începutul acestei săptămâni de publicaţia coreană The Chosun Daily.

”În ultimii ani, analiştii s-au întrecut în prognoze optimiste despre inteligenţa artificială şi industria semiconductorilor, majorând estimările de profit ale companiilor din sector la niveluri excepţional de ridicate. În aceste condiţii, este suficient ca rezultatele să nu se ridice la nivelul aşteptărilor pentru ca preţurile acţiunilor să reacţioneze puternic în sens negativ. Un exemplu elocvent este începutul lunii iulie, când acţiunile Samsung Electronics au scăzut accentuat, deşi compania a raportat rezultate record pentru trimestrul al doilea”, a spus profesorul.

Acesta punctează că, în ultima perioadă, unii analişti au început să reducă preţurile-ţintă pentru companiile din industria semiconductorilor. ”Avem impresia că am intrat într-o etapă în care aşteptările exagerat de optimiste încep să fie revizuite în jos - cu alte cuvinte, naraţiunea pieţei începe să se schimbe”, a afirmat profesorul, citat deThe Chosun Daily.

Kim Young-ik este şi autorul cărţii The End of Debt Created by the AI Bubble (Sfârşitul datoriei generate de bula inteligenţei artificiale), în care avertizează asupra riscurilor create de bulele speculative alimentate de entuziasmul investitorilor faţă de inteligenţa artificială. În lucrare, acesta analizează şi compară situaţia actuală prin prisma a trei mari crize financiare din trecut: Marea Criză Economică din 1929, spargerea bulei ”dot-com” din 2000 şi criza financiară globală din 2008.

”Aceste crize au avut loc în contexte economice diferite, însă au avut un element comun esenţial: inovaţiile tehnologice erau reale, însă optimismul excesiv din jurul lor a împins preţurile activelor cu mult peste valoarea lor economică reală, iar expansiunea creditării a amplificat această ascensiune - până în momentul în care bulele speculative s-au spart”, a explicat el.

Potrivit lui Kim, piaţa bursieră actuală (n.r. din Coreea de Sud), alimentată de aşteptările că inteligenţa artificială va transforma lumea, precum şi tendinţa tot mai răspândită a investitorilor de a se împrumuta pentru a cumpăra acţiuni, prezintă numeroase asemănări cu episoadele care au precedat marile crize financiare din trecut, scrie The Chosun Daily.

• Bula ”dot-com”

O comparaţie interesantă apare într-un articol publicat duminică de Seeking Alpha, semnat de ”Millennial Dividends”, pseudonimul unui analist al platformei de cercetare financiară.

Potrivit acestuia, înainte de anul 2000, domeniul ”vedetă” al investiţiilor în infrastructură era reprezentat de telecomunicaţii şi reţelele de fibră optică. În anul 2000, cheltuielile de capital ale companiilor de telecomunicaţii ajunseseră la 121 de miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 213 miliarde de dolari în banii de astăzi, sumă ajustată cu inflaţia.

Convingerea generală de atunci era că traficul pe Internet va creşte la nesfârşit. Cu toate acestea, până în 2002, doar 2,7% din cablurile instalate erau utilizate la capacitate maximă, conform estimărilor. Practic, direcţia anticipată a cererii a fost corectă, însă oferta a apărut mult prea repede, iar cererea reală nu era încă suficient de mare pentru a o susţine. Astfel, excesul de capacitate a dus la falimentul multor companii de telecomunicaţii, în vreme ce altele s-au confruntat ani la rând cu problema supracapacităţii, conform articolul menţionat.

În prezent, asistăm la situaţia în care cele cinci mari companii din Big Tech intenţionează să cheltuiască în 2026 peste 700 miliarde de dolari în investiţii de capital pentru dezvoltarea infrastructurii lor de inteligenţă artificială. Dar nimeni nu ştie cu certitudine cum va fi monetizată această infrastructură AI, astfel încât investiţia să se amortizeze şi să genereze un randament adecvat, potrivit articolului din Seeking Alpha.

Întrebarea este ce se va întâmpla atunci când ritmul investiţiilor în GPU-uri pentru inteligenţă artificială, cipuri de memorie şi cabluri de fibră optică - adică în ”târnăcoapele şi lopeţile” goanei după aurul AI - va începe să încetinească.

”Mă aştept ca acţiunile companiilor care furnizează infrastructura fizică necesară dezvoltării inteligenţei artificiale - precum Nvidia, AMD, Micron şi SK Hynix - să devină foarte volatile şi, posibil, să înregistreze scăderi semnificative, deoarece în evaluările lor actuale sunt deja încorporate aşteptări foarte optimiste privind creşterea viitoare”, spune analistul Seeking Alpha.

În ultima perioadă, preţul acţiunilor companiilor care furnizează ceea ce este adesea numit ”târnăcoapele şi lopeţile necesare goanei pentru AI” a înregistrat creşteri spectaculoase, pe care unii analişti le consideră nefireşti. În ultimele douăsprezece luni, acţiunile Micron Technology s-au apreciat cu aproximativ 750%, cele ale Marvell Technology cu 185%, iar titlurile Astera Labs cu peste 160%. În acelaşi timp, acţiunile ARM Holdings au urcat cu peste 80%, acestea fiind doar câteva dintre companiile considerate furnizori ai infrastructurii pe care se bazează dezvoltarea inteligenţei artificiale.

În opinia analistului Seeking Alpha, elementul-cheie este că majoritatea acestor afaceri sunt puternic ciclice, în special cele din sectorul cipurilor de memorie. Dezechilibrul actual dintre cerere şi ofertă susţine creşterea preţurilor produselor lor. Or, când acest dezechilibru se va inversa, marjele se vor comprima, o parte din capacitatea de producţie ar putea rămâne neutilizată, iar acest lucru se va reflecta inevitabil în contul lor de profit şi pierdere.

• Investiţiile globale de capital dedicate inteligenţei artificiale vor înregistra o rată anuală compusă de creştere de circa 32% în perioada 2025-2030, conform Standard Chartered

Nu toţi analiştii văd o bulă. Yap Foo Hang, strateg senior de investiţii în cadrul diviziei Wealth Solutions din Standard Chartered, consideră că investiţiile globale în cheltuieli de capital destinate inteligenţei artificiale vor continua să crească într-un ritm robust şi că, în opinia băncii, nu există în prezent o bulă speculativă în domeniul AI, conform unui articol publicat la începutul acestei săptămâni de BigGo Finance.

Standard Chartered estimează că investiţiile globale de capital dedicate inteligenţei artificiale vor înregistra o rată anuală compusă de creştere de circa 32% în perioada 2025-2030.

Conform strategului, Biroul Global de Investiţii al Standard Chartered a îmbunătăţit recent calificativul acordat de propriul ”AI Bubble Indicator”, de la ”Bun” la ”Mai Bun”, în ceea ce priveşte evaluarea raportului risc-randament. Potrivit acestuia, decizia se bazează pe mai mulţi factori, între care rezultatele sondajelor din lanţul de aprovizionare care au depăşit aşteptările, marile companii de tehnologie continuă să îşi extindă investiţiile în AI, iar procesul de comercializare a tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială dă semne tot mai clare de accelere, scrie BigGo Finance.